Nu mai pot sa traiesc fara alcool, tutun si droguri

Si asta e doar un fel de a spune pentru ca nici alcool nu’mi mai trebuie. Beau o bere din cand in cand, foarte rar chiar, iar despre droguri nici nu mai incape vorba. Singura problema este ca ma simt putin prea singura. Am impresia ca toti dispar cu timpul, unul cate unul, ca niste fantome cu trupuri lungi ce danseaza spre focurile departarii. Si ma simt intr’un fel defecta, defecta ca ochii ficsi ai fiarelor, incremeniti in ceata furioasa a acestei singuratati. Si ma simt pierduta prin niste lumi care nu imi apartin, precum gloria efemera a luminii prin interioarele blindate de oglinzi ratacitoare. Si mi’e dor de un ieri cu clipe fara memorie, presarate cu doruri printre lespezile bolnave ale amintirilor. Mi’e dor de mine nepatata de starile de mila si de compasiune, de sufletul meu sangeriu in care nu patrundea nici frigul, nici intunericul, nici noaptea.